Toate definitiile

TACRÍR, tacriruri, s. n. (Înv.) 1. Interogatoriu. 2. Proces-verbal. – Din tc. takrir.

TACRÍR s. v. dare de seamă, declaraţie, depoziţie, interogatoriu, mărturie, mărturisire, memoriu, petiţie, proces-ver-bal, raport, referat, situaţie.

tacrír (-ruri), s. n. – 1. Proces-verbal. – 2. Raport, memoriu. – Mr. tăcrire. Tc. takrir (Șeineanu, II, 341), cf. sb. takrir. Sec. XVIII, înv.

tacrír n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] takrir, expresiune, raport, memoriŭ, expunere. V. mucarer). Vechĭ. Raport, comunicare. Constatare, proces-verbal. Interogatoriŭ: ĭ-a luat tacrir.

tacrír (înv.) (ta-crir) s. n., pl. tacríruri