Toate definitiile

SĂCÚI, săcuie, s. n. (Reg.) Săculeț care se poartă atârnat de gât; trăistuță. ♦ Săculeț în care se pun la stors fagurii sau cașul. – Probabil lat. *sacculeus (< sacculus).

SĂCÚI s. v. săculeţ, săcuşor, sedilă, trăistuţă.

săcúi, săcúie, s.n. (reg.) 1. săculeț care se poartă atârnat de gât; trăistuță; săculeț în care se pun la stors fagurii. 2. săculeț în care se pune cașul la scurs; sedilă. 3. mezel de porc. 4. botniță pentru vițel.

săcúi (reg.) s. n., pl. săcúie

săcúĭ n., pl. uĭe (dim. d. sac). Serbia. Traistă, ghiozdan.