Dictionar de sinonime
ACUZATÓR s., adj. 1. s. v. procuror. 2. adj. (JUR.) incriminator. (Faptă ~oare.) 3. adj. (rar) rechizitorial. (Un ton ~.)
ACUZATÍV s. (GRAM.) (înv.) pricinuitoare.
ACUZÁT s., adj. v. inculpat.
ACUZÁRE s. v. acuzaţie.
ACUZÁ vb. v. arăta, manifesta, vădi.
ACUZÁ vb. 1. a (se) învinovăţi, a (se) învinui, (livr.) a (se) culpabiliza, a (se) incrimina, (prin Mold.) a (se) bănui, (înv.) a (se) jelui, a (se) prihăni, a (se) vinovăţi, a (se) vinui. (Se ~ unul pe celălalt.) 2. (JUR.) a inculpa, (livr.) a incrimina. (Îl ~ de omor.)
ACUTIZÁRE s. v. agravare, înrăire, înrăutăţire.
ACUTIZÁ vb. v. agrava, înrăi, înrăutăţi.
ACÚT adj. 1. ascuţit, înalt, subţire, (reg.) ţiflitor. (Sunete ~.) 2. adânc, ascuţit, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent, viu. (O durere ~.)
ACÚŞI adv. v. acum, imediat, îndată, numaidecât.
ACURÁT adv. v. chiar, clar, evident, exact, întocmai, limpede, precis, tocmai.
ACURATÉŢE s. v. exactitate, precizie.
ACURÁT adj. v. curăţel, îngrijit, spălat, spălăţel.
ACUPRESÚRĂ s. v. presupunctură.
ACUPLÁT adj. (TEHN.) cuplat.
ACUPLÁRE s. (TEHN.) acuplaj, cuplaj, cuplare.
ACUPLÁJ s. v. acuplare.
ACUPLÁ vb. (TEHN.) a cupla.
ACUMULATOR ELÉCTRIC s. (FIZ.) pilă secundară.
ACUMULÁRE s. 1. adunare, concentrare, înmagazinare, strângere. (~ de bunuri.) 2. v. tezaurizare.
ACUMULÁ vb. 1. a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se) strânge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. v. tezauriza. 3. v. economisi.
ACÚM adv. 1. imediat, îndată, numaidecât, (pop.) acuşi, (înv. şi reg.) aşaşi, (înv.) aşa. (Vin ~!) 2. actualmente. (~ e plecat la mare.) 3. v. adineauri. 4. deocamdată, momentan, (prin Mold.) deodată. (~ nu am timp.)
ACUL-PĂMÂNTULUI s. v. straşnic.
ACUFUNDÁ vb. v. afunda, cufunda.
ACUITÁTE s. 1. agerime, clarviziune, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, (livr.) penetranţă, sagacitate, (fam.) schepsis, (fig.) ascuţime. (~ spiritului.) 2. v. simţ.
ACŢIÚNE s. 1. v. faptă. 2. v. operă. 3. v. operaţie. 4. v. mişcare. 5. afabulaţie, fabulaţie, intrigă, subiect, (livr.) tramă, (rar) fabulă, (fig.) ţesătură. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) acţiune parcursivă = supraproblemă, supratemă. 7. (JUR.) v. proces. 8. v. efect.
ACŢIONÁR s. (EC.) (rar) societar.
ACTUALITÁTE s. contemporaneitate, prezent.
ACTUALMÉNTE adv. acum.
ACŢIONÁ vb. 1. (TEHN.) a deplasa, a mişca. (Remorca este ~ de un tractor.) 2. v. proceda. 3. (JUR.) a chema. (L-a ~ în judecată.) 4. (JUR.) a opera. (Poprirea ~ după ce s-au luat măsurile asigurătoare.) 5. (MED.) (rar) a lucra. (Medicamentul ~.)