Dictionar de sinonime
RISC s. pericol, primejdie, (astăzi rar) rizie. (Cu ~ul vieţii.)
RÍPĂ s. v. sfeclă furajeră.
RISCÁNT adj. v. hazardat.
RISCÁ vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni.
RISCÁT adj. v. hazardat.
RISÍPĂ s. 1. (înv.) istravă, (fig.) jaf. (~ la mâncare.) 2. v. irosire.
RISÍPĂ s. v. abundenţă, belşug, bogăţie, cădere, dărăpănare, dărăpănătură, dărâmare, dărâmat, dărâmătură, devas-tare, dispersare, dispersie, distrugere, îmbelşugare, împrăştiere, îndestulare, înfrângere, învingere, năruire, năruit, năruitură, nimicire, paragină, pârjo-lire, prăbuşire, prăbuşitură, prăvălire, prisos, pustiire, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire, ruină, surpare, sur-pat, surpătură.
RISIPÍ vb. 1. v. împrăştia. 2. a (se) împrăştia, a (se) răspândi, a (se) răzleţi, (pop.) a (se) năsădi, (înv. şi reg.) a (se) sparge, a (se) spărgălui, (prin Olt. şi Ban.) a (se) sprânji, (înv.) a (se) scociorî, a (se) scodoli. (I s-a ~ întreaga turmă.) 3. a împrăştia, a spulbera, a vântura, (înv.) a spârcui. (A-i ~ pe duşmani în cele patru zări.) 4. a (se) destrăma, a (se) împrăştia, a (se) spulbera, (Olt.) a (se) vărzui, (înv.) a (se) răşchira, (pop. fig.) a (se) răzbuna. (După ploaie, norii s-au ~.) 5. a se împrăştia, a se ridica. (Ceaţa s-a ~.) 6. a dispărea, a pieri. (Noaptea s-a ~.) 7. a împrăştia, a spulbera, (pop.) a zburătăci. (Vântul ~ frunzele.) 8. v. răspândi. 9. a (se) împrăştia, a (se) răspândi, a (se) revărsa, a (se) vărsa. (Soarele ~ o căldură plăcută.) 10. a îndepărta, a spulbera. (I-a ~ toată temerea.) 11. v. cheltui. 12. v. irosi. 13. v. dărâma.
RISIPÉLNIC adj., s. v. cheltuitor, risipitor.
RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (~ norilor.) 3. împrăştiere, ridicare. (~ ceţii.) 4. v. spulberare. 5. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, răspândire. (~ nisipului pe alee.) 6. v. cheltuire. 7. v. irosire. 8. v. prăbuşire.
RISIPÍ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
RISIPÍRE s. v. distrugere, nimicire, potopire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire.
RISIPÍT adj. 1. v. împrăştiat. 2. difuz, împrăştiat. (Elemente ~.) 3. împrăştiat, (înv.) spârcuit. (O armată ~.) 4. împrăştiat, (înv. şi reg.) spart. (Prin norii ~ se zărea soarele.) 5. împrăştiat, prefirat, presărat, răsfirat, răspândit. (Nisip ~.) 6. v. spulberat. 7. v. irosit. 8. v. dărâmat.
RISIPITÓR adj., s. v. cheltuitor.
RISIPÍT adj. v. distrus, nimicit, potopit, pră-pădit, zdrobit.
RISIPITÓR adj. v. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pus-tiitor, ruinător.
RÍSMĂ s. v. testea, top.
RISMĂ RÓŞIE s. v. realgar.
RISIPITÚRĂ s. v. abis, adânc, dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, pră-buşitură, prăpastie, ruină, surpătură.
RIŞCÁŞĂ s. v. orez, păsat, terci.
RISLING DE BANÁT s. (BOT.) (pop.) creaţă.
RITORÍE s. v. elocvenţă, oratorie, retorică.
RITMICITÁTE s. regularitate. (~ unor mişcări.)
RÍTMICĂ s. (MUZ.) cadenţă, măsură, ritm, tact, (înv.) timp. (~ a unei melodii.)
RÍTMIC adj. 1. cadenţat, ritmat. (Versuri ~; melodie ~.) 2. sincopat. (Muzică ~.) 3. intermitent, sacadat, (fig.) rupt. (Bătăi ~.) 4. regulat. (Mişcări ~.)
RITMÁ vb. v. cadenţa.
RITMÁT adj. 1. cadenţat, ritmic. (Versuri ~; melodie ~.) 2. sacadat, săltat, săltăreţ, săltător, (prin Mold. şi Bucov.) scuturat. (Un dans popu-lar ~.)
RITM s. 1. v. cadenţă. 2. (LIT.) metru. (~ al unui vers.) 3. cadenţă, tempo. (Merge într-un ~ susţinut.) 4. ritm fetal v. embriocardie.
RITIŞÓR s. v. minciog.
RÍŞIŢĂ s. v. agriş, coacăz.