Dictionar de sinonime

EVIRÁŢIE s. v. castrare, jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare.

EVITÁ vb. 1. v. ocoli. 2. a se feri. (Am ~ să-l întâlnesc.) 3. a se feri, a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a ocoli, a preîntâmpina, a preveni, (rar) a se apăra. (Încearcă să ~ primejdia.) 4. v. feri. 5. v. eluda.

EVLÁVIE s. v. credinţă.

EVLAVIÓS adj. v. credincios.

EVOCÁ vb. 1. v. sugera. 2. a chema, a reaminti, a rechema, a redeştepta. (A ~ ceva în memorie.) 3. v. aminti. 4. (fig.) a spune, a trezi. (Câte nu-mi ~ acele zile!) 5. a reconstitui. (A ~ întreaga scenă întâmplată.)

EVITÁRE s. 1. v. ocolire. 2. împiedicare, îndepărtare, înlăturare, ocolire, preântâmpinare, prevenire, (rar) prevenţie. (~ unor consecinţe neplăcute.) 3. v. eludare.

EVOCATÓR adj. v. expresiv.

EVOCATÍV adj. v. expresiv.

EVOLUÁT adj. 1. v. dezvoltat. 2. dezvoltat. (Fiinţă ~.) 3. v. superior. 4. nou, perfecţionat. (Un model ~ de maşină.)

EVOLÚTĂ s. v. desfăşurată.

EVOLUÁ vb. 1. v. dezvolta. 2. a se desfăşura, a merge. (Treaba ~ bine.) 3. a se desfăşura, a se întâmpla, a se petrece, (înv.) a se purta. (Iată cum au ~ faptele.) 4. a decurge, a se desfăşura, a se petrece. (Partida a ~ în bune condiţii.)

EVOLUTÍV adj. cronologic.

EVOLÚŢIE s. 1. devenire, dezvoltare, modificare, prefacere, schimbare, transformare. (Procesul ~.) 2. v. progres. 3. curs, desfăşurare, dezvoltare, mers, (Munt.) şiretenie. (~ evenimentelor.)

EVOLUŢIONÍST adj., s. (BIOL.) darwinist, trans-formist.

EVOLUŢIONÍSM s. (BIOL.) darwinism, transfor-mism, (rar) selecţionism.

EVOLVÉNTĂ s. desfăşurătoare.

EVUL MÉDIU s. (IST.) (înv.) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.

EX adj. fost, (înv.) biv, proin. (~ sau actual ministru.)

EXÁCT adj., adv. 1. adj. adevărat, corect, drept, just. (Concluzii ~.) 2. adv. bine, corect, precis. (I-a dat ~ calculul.) 3. adj. fidel. (Reproducere ~.) 4. adv. întocmai, literal, textual, ad litteram. (A reprodus ~ cele citite.) 5. adj. fix, precis. (A bătut ora ~.) 6. adv. fix, precis, punct, (fig.) matematic. (~ la ora 9.) 7. adv. normal, regulat. (Trenul soseşte ~.) 8. adj. v. punctual. 9. adj. v. riguros. 10. adv. v. precis. 11. adv. v. riguros. 12. adv. v. întocmai. 13. adv. v. drept. 14. adv. aşa, întocmai. (Este ~ cum spui; ai să faci ~ cum ţi-am spus?) 15. adv. v. chiar.

EXACTITÁTE s. 1. v. adevăr. 2. exactitudine, justeţe, precizie. (~ calculelor.) 3. exactitudine, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. v. punctualitate. 5. v. rigurozitate. 6. precizie, (livr.) acurateţe. (~ în executarea unui lucru.)

EXACTITÚDINE s. 1. v. adevăr. 2. v. exactitate. 3. exactitate, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. v. punctualitate. 5. v. rigoare.

EXAGERÁ vb. (înv.) a asupri, (fam.) a încornora, (fig.) a încărca, a înflori, a umfla. (A ~ realitatea.)

EXAGERÁRE s. 1. (rar) exageraţie, (fig.) încărcare, înflorire, umflare. (~ realităţii.) 2. (concr.) (fig.) înfloritură. (Asta e o ~ de-a ta!) 3. v. exces.

EXAGERÁT adj., adv. 1. adj. excesiv, (livr.) hiperbolic. (O imagine ~.) 2. adv. v. prea. 3. adj. v. excesiv. 4. adj. v. exorbitant. 5. adj. v. abuziv. 6. adj. v. bolnăvicios.

EXAGERÁŢIE s. v. exagerare.

EXALÁ vb. v. emana.

EXALÁRE s. v. emanaţie.

EXALÁŢIE s. v. emanaţie.

EXALTÁ vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera.

EXALTÁRE s. v. elogiere, glorificare, laudă, lăudare, mărire, preamărire, preaslă-vire, proslăvire, slavă, slăvire.