![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeZGONDÓS adj. v. glumeţ, hazliu, poznaş, vesel. ZGONÍ vb. v. alunga, depărta, goni, izgoni, îndepărta. ZGORNÍ vb. v. alunga, depărta, goni, hăitui, izgoni, îndepărta, scorni, stârni. ZGORNÍRE s. v. bătaie, goană, gonire, hăituială, hăituire, scornire, stârnire. ZGRĂBĂLÁ vb. v. zgâria. ZGRĂBÚNŢĂ s. v. bubiţă, bubuliţă, coş. ZGRĂBUNŢÍCĂ s. (BOT.; Lapsana communis) (reg.) iarba-zgaibei, iarbă-de-zgaibă, salata-câinelui, salată-câinească. ZGRĂBUNŢÓS adj. v. granular, granulos, grăunţos. ZGRÉBENI s. pl. v. buci. ZGREPŢĂNÁ vb. v. agăţa, atârna, prinde, râcâi, scarpina, spânzura, suspenda, zgâria. ZGREPŢĂNÁRE s. v. râcâire, zgâriere. ZGRIBULÍ vb. a (se) rebegi. (A se ~ de frig.) ZGRIBULÍT adj. rebegit. (Om ~.) ZGRIBURÍCI s. v. bâţan. ZGRÍPŢOR s. v. acvilă, iepurar, pajură, zgripţuroi. ZGRIPŢOROÁICĂ s. v. acvilă, iepurar, pajură. ZGRIPŢUROÁICĂ s. baborniţă, cotoroanţă, hoaşcă, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) bahorniţă, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hârcă. (O ~ nesuferită.) ZGRIPŢURÓI s. (pop.) zgripţor. (Unui om rău, avar, hrăpăreţ i se spune ~.) ZGRUNŢ s. v. bulgăre, drob, grunz. ZGRUNŢÓS adj. v. granulos, grunjos, grun-zuros, zgrunturos. ZGRUNŢUÍT adj. v. aspru, granulos, grunjos, grunzuros, scorţos, zgrunţuros. ZGRÚNŢUR s. v. bulgăre, drob, grunz. ZGRUNŢURÓS adj. 1. aspru, scorţos. (O suprafaţă ~oasă.) 2. v. granulos. (Cu aspect ~.) ZGUDUÍ vb. 1. a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi. (Seismul ~ casa din temelii.) 2. v. tremura. (Se ~ pereţii.) 3. v. hâţâi. (Căruţa l-a ~ zdravăn.) 4. a zgâlţâi, (pop.) a zgâlţâna. (Îl ~ zdravăn ca să se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) clătina, a (se) scutura. (A ~ lichidul din eprubetă.) 6. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoşa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a tremura, (înv. şi pop.) a se spăimânta. (Se ~ la auzul acestei veşti.) ZGUDUÍ vb. v. clătina. ZGUDUIÁLĂ s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit o ~ puternică.) 2. (GEOL., MET.) cutremur, seism. (O ~ uşoară de pământ.) 3. v. hurducare. (~ unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.) ZGUDUÍRE s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit o ~ puternică.) 2. (GEOL., MET.) cutremur, seism. (O ~ uşoară de pământ.) 3. v. hurducare. (~ unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.) 4. hâţânare, scuturare, zgâlţâire. (~ cuiva.) ZGUDUÍT adj. cutremurat. (A rămas ~ de vestea primită.) ZGUDUÍT s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit un ~ puternic.) 2. v. hurducare. (~ul unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.) ZGUDUITÓR adj. 1. cumplit, cutremurător, fioros. (O crimă ~oare.) 2. impresionant, (fig.) dramatic. (A avut un sfârşit ~.) |