Dictionar de sinonime
ZDROBÍ vb. v. distruge, nimici, snopi, stâlci.
ZDROBÍRE s. 1. sfărâmare. 2. fărâmare, sfărâmare, (rar) casare. (~ unui pahar cu pumnul.) 3. sfă-râmare, (pop.) spargere. (~ unei cepe cu mâna.) 4. v. pisare. 5. v. spargere. 6. v. strivire. 7. v. tes-cuit. 8. v. terciuire. 9. v. nimicire. 10. distrugere, nimicire, potopire, prăpădire, sfărâmare, (înv. şi pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. (~ armatei duşmane în luptă.)
ZDROBÍT adj. 1. v. sfărâmat. 2. sfărâmat, (pop.) spart. (O ceapă ~ cu pumnul.) 3. sfărâmat, (prin Ban.) mlecit. (Corabie ~ de stânci.) 4. fărâmat, sfărâmat. (Cu capul ~.) 5. mărunţit, v. pisat. 6. v. strivit. 7. v. tescuit. 8. v. strivit. 9. v. bătut. 10. v. nimicit. 11. v. nimicit. 12. v. extenuat.
ZDROBÍT adj. v. snopit, stâlcit.
ZDROBITÓR adj. v. extenuant.
ZDROBITÓR adj. v. decisiv, determinant, hotărâtor.
ZDROBITÓR s. v. meliţă.
ZDROBITÚRĂ s. v. sfărâmătură, strivitură.
ZDRONCĂNÍ vb. v. zgâlţâi.
ZDROŞÍ vb. v. sfărâma, stâlci, strivi, turti, zdrobi.
ZDRUMICÁ vb. v. distruge, mărunţi, nimici, pisa, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
ZDRUMICÁRE s. v. distrugere, nimicire, po-topire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire.
ZDRUMICÁT adj. v. distrus, nimicit, potopit, prăpădit, sfarâmat, zdrobit.
ZDRUMICĂTÚRĂ s. v. sfărâmătură.
ZDRÚNCIN s. v. clătinare, clătinat, clăti-nătură, hurducare, hurducat, hurdu-cătură, scuturare, scuturat, scutură-tură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură.
ZDRUNCINÁ vb. 1. v. cutremura. 2. v. zgâlţâi. 3. v. dez-echilibra. 4. v. vătăma.
ZDRUNCINÁ vb. v. clătina, distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, stâlci, strivi, turti, zdrobi, zvânta.
ZDRUNCINÁRE s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurdu-cătură.
ZDRUNCINÁT adj. v. dezechilibrat.
ZDRUNCINÁT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurdu-cătură.
ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hur-ducătură. 3. v. dezechilibru.
ZDUCNÍ vb. v. clătina, hâţâi, hâţâna, hodo-rogi, hurduca, hurducăi, hurui, scutura, zdroncăni, zdruncina, zgâlţâi, zgudui.
ZDUP interj. tronc! (~! cu sticla de pământ.)
ZDUP s. v. arest, închisoare, ocnă, peni-tenciar, puşcărie, temniţă.
ZDUPĂÍ vb. v. tropăi.
ZDUPĂIÁLĂ s. v. tropăială, tropăit, tropăi-tură, tropot.
ZEÁMĂ s. 1. v. suc. (~ de lămâie.) 2. zeamă de varză = (pop.) moare.
ZEÁMĂ s. v. ciorbă, lichid, supă.
ZEAMÍL s. maizenă. (~ pentru alimentaţia suga-rilor.)
ZEBEREÁLĂ s. v. sechestru.