TALÁNGĂ s. balangă, clopot, (Mold., Transilv. şi Maram.) ţingălău, (Transilv.) ţoangă. (~ atârnată de gâtul vitelor.)

TALANÍŢĂ s. v. gloabă, mârţoagă.

TALÁŞ s. strujitură, (Transilv.) hoaspe (pl.). (~ rezultat de la rindeluire.)

TALÁZ s. v. val.

TALÂM s. v. apucătură, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, închinăciune, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverenţă, temenea.

TALC s. v. steatit.

TALÉNT s. 1. v. aptitudine. 2. v. măiestrie. 3. v. în-demânare.

TALENTÁT adj. dotat, înzestrat, (înv.) măiestrit, talentos. (Un pictor ~.)

TALENTÓS adj. v. dotat, înzestrat, talentat.

TÁLER s. 1. v. farfurie. 2. disc, platan, platou, talger, tas, terezie, (înv. şi reg.) scăfă, (reg.) taier. (~ al unei balanţe.) 3. v. talger. 4. (SPORT; la pl.) skeet. (A câştigat proba de ~e, la tir.)

TÁLGER s. 1. v. farfurie. 2. v. taler. 3. (MUZ.) cimbal, taler, (înv.) chimval.

TALHÂŞ s. v. firman.

TÁLIE s. v. calitate, nivel, valoare.

TÁLIE s. 1. v. brâu. 2. v. siluetă. 3. v. trunchi. 4. v. statură. 5. făptură, înălţime, statură, (înv. şi pop.) boi, (pop.) stat. (Mic de ~.) 6. v. măsură.

TALISMÁN s. v. amuletă.

TALKIEWÁLKIE s. v. telemobil.

TALMEŞ-BÁLMEŞ s. v. amestecătură, dezordine, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, neorânduială, răvăşeală, zăpăceală.

TALOÁNCĂ s. v. sitar.

TALÓN s. v. partidă.

TALÓN s. matcă, (rar) tulpină. (~ul unui chitan-ţier.)

TALONÁJ s. v. talonare.

TALONÁRE s. (SPORT.) talonaj.

TALPA-COCÓŞULUI s. v. piciorul-cocoşului.

TALPA-CUCOÁNEI s. v. salvie.

TALPA-GÂŞTEI s. v. spanac-porcesc.

TALPA-GÂŞTII s. v. priboi.

TALPA-LÚPULUI s. v. coada-mâţei.

TALPA-MÂŢEI s. v. parpian.

TALPA-PISÍCII s. v. parpian.

TALPA ÚRSULUI s. v. acantă, brânca-ursului, crucea-pământului, piedicuţă.