Toate definitiile

SARÍC, saricuri, s. n. (Înv.) Văl făcut dintr-o țesătură fină (și adesea împodobit cu pietre prețioase), care se înfășura în jurul fesului, alcătuind împreună turbanul turcesc; p. gener. turban. – Din tc. sarik.

SARÍC s. v. turban.

saríc (înv.) s. n., pl. sarícuri

SARÍC s. v. turban.

saríc (-ce), s. n. – Turban. Tc. sarik (Șeineanu, III, 104), cf. ngr. σαρίϰι, bg. sarik.

saríc n., pl. e (turc. saryk, muselină p. turban, turban, d. sarmak, a învălătuci; ngr. sariki, bg. saryk, sîrb. saruk. V. sarma). Vechĭ. Turban de cocoană. V. sangulie.