Toate definitiile

SANCTIFICÁ, sanctific, vb. I. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva în rândul sfinților; a sfinți. – Din lat. sanctificare, fr. sanctifier.

SANCTIFICÁ vb. v. canoniza, sfinţi.

SANCTIFICÁ vb. I. tr. A trece în rândul sfinților, a sfinți. [P.i. sanctífic. / < lat. sanctificare, cf. fr. sanctifier].

SANCTIFICÁ vb. tr. 1. a trece pe cineva în rândul sfinților, a sfinți. 2. a consfinți. (< lat. sanctificare, fr. sanctifier)

* sanctífic, a -á v. tr. (lat. sanctifico, -áre). Sfințesc, fac sfînt.

sanctificá (a ~) (sanc-ti-) vb., ind. prez. 3 sanctífică; conj. prez. 3 să sanctífice