Toate definitiile

SALUBRITÁTE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. – Din fr. salubrité, lat. salubritas, -atis.

SALUBRITÁTE s. v. curăţenie.

Salubritate ≠ insalubritate

SALUBRITÁTE s.f. Însușirea de a fi salubru; curățenie. ♦ Sănătate. ♦ Serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. [Cf. fr. salubrité, lat. salubritas].

SALUBRITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi salubru. ◊ stare generală favorabilă sănătății, condițiilor igienice; sănătate. 2. serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. (< fr. salubrité, lat. salubritas)

* salubritáte f. (lat. salúbritas, -átis). Calitatea de a fi salubru: salubritatea aeruluĭ. Salubritatea publică, serviciŭ care îngrijește de sănătatea unuĭ oraș (măturatu, udatu, canalele ș.a.). Bĭurourile acestuĭ serviciŭ. Funcționariĭ acestuĭ serviciŭ.

salubritáte (-lu-bri-) s. f., g.-d. art. salubritắții