Toate definitiile

RIDÍCUL, -Ă adj. v. ridicol.

RIDÍCUL, -Ă adj. v. ridicol.

*ridícul, -ă adj. (lat. ridiculus, d. ridére, a rîde. V. deriziune). Care (fără intențiune) te face să rîzĭ, demn de luat în rîs: a cădea în ridicul, a zugrăvi ridiculu. Adv. A vorbi ridicul. V. comic.