Toate definitiile

PROMPT, -Ă, prompți, -te, adj. (Despre oameni) Care acționează repede și la timp. ♦ (Despre fapte, acțiuni etc.) Care se produce repede, fără întârziere. – Din fr. prompt, lat. promptus.

PROMPT adj., adv. 1. adj. expeditiv, operativ. (O rezolvare ~.) 2. adj., adv. grabnic, imediat, neîntârziat, operativ, rapid. (O intervenţie ~; a intervenit ~.)

Prompt ≠ întârziat

PROMPT, -Ă adj. Care acționează repede și la timp. ♦ Imediat, grabnic, fără întârziere. [Cf. fr. prompt, lat. promptus].

PROMPT, -Ă adj. care acționează repede și la timp; expeditiv. (< fr. prompt, lat. promptus)

*prompt, -ă adj. (lat. promptus, contras din proemptus, d. pro, în ainte [!], și emptus, luat, d. émere, a lua, a cumpăra, rudă cu iredent, perimez, consum). Care se face răpede [!]: vindecare promptă, serviciŭ prompt. Care e tot-de-a-una gata și nu rămîne dator cu banu, cu vorba saŭ cu fapta: om prompt. Adv. În mod prompt.

prompt adj. m., pl. prompți; f. prómptă (promp-tă), pl. prómpte