Toate definitiile

PIULÍȚĂ, piulițe, s. f. 1. Vas mic de metal, de lemn etc. întrebuințat în gospodărie, în laborator etc., în care se pisează cu pisălogul diverse substanțe; piuă (2) mică. 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet și care se poate înșuruba pe o tijă cu un filet corespunzător. [Pr.: pi-u-] – Piuă + suf. -uliță.

PIULÍŢĂ s. 1. (reg.) mojar, pisolniţă, piuşoară, piuţă, (Mold.) chisău, (Mold. şi Olt.) solniţă. (~ pentru pisat condimentele.) 2. (TEHN.) mutelcă, (reg.) gâscă, (înv.) târşie. (~ pentru asamblări.)

PIULÍŢĂ s. v. broască.

piulíță f., pl. e (d. piŭă). Piŭă de pisat (sare, zahăr). Mutelcă, șurub care cuprinde capătu altuĭ șurub. – În est píuliță. În Mold. sud cea de metal se numește havan, ĭar piuliță cea de lemn).

piulíță (pi-u-) s. f., g.-d. art. piulíței; pl. piulíțe