Toate definitiile

PALEOZÓIC, -Ä‚, paleozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A doua eră geologică, a cărei floră se caracterizează prin prezenÈ›a talofitelor, prin predominanÈ›a criptogamelor vasculare È™i prin apariÈ›ia gimnospermelor È™i în a cărei faună se întâlnesc toate grupele de nevertebrate È™i primele vertebrate. 2. Adj. Care aparÈ›ine paleozoicului (1), privitor la paleozoic. [Pr.: -le-o-zo-ic] – Din fr. paléozoïque.

PALEOZÓIC s., adj. (GEOL.) (astăzi rar) primar. (Era ~.)

PALEOZÓIC s.n. A doua eră geologică dintre precambrian È™i mezozoic, în care s-au format munÈ›ii, au apărut ultimele tipuri de nevertebrate, unii peÈ™ti vertebraÈ›i È™i reptilele primitive È™i s-a dezvoltat flora continentală până la conifiere; era primară. // adj. Care aparÈ›ine acestei ere. [Pron. -zo-ic. / < fr. paléozoïque, cf. gr. palaios – vechi, zoe – viață].

PALEOZÓIC, -Ă adj., s. n. (din) a doua eră geologică, dintre precambrian și mezozoic; era primară. (< fr. paléozoïque)

*paleozóic, -ă adj. (vgr. palaĭós, vechĭ, și zóon, vietate). Geol. Relativ la rasele animale fósile. Perioada paleozoică, în timpu căreĭa s´aŭ depus vechile terenurĭ sedimentare care conțin fósile.

paleozóic¹ (-le-o-zo-ic) adj. m., pl. paleozóici; f. paleozóică, pl. paleozóice

paleozóic² (-le-o-zo-ic) s. n.