Toate definitiile

OȘTÍRE, oștiri, s. f. (Pop.) Armată, oaste, oștime. – V. oști.

OŞTÍRE s. v. armată.

OŞTÍRE s. v. conflict, război.

oștíre f. (d. oștesc). Vechĭ. Expedițiune militară. Azĭ. Oaste.

oștíre (înv., pop.) s. f., g.-d. art. oștírii; pl. oștíri