Toate definitiile
OVÁR, ovare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două glande de reproducere ale femelei, care conține celulele germinative și ovulele. 2. (Bot.) Partea inferioară a pistilului, formată din carpele, care conține ovulele și care, după fecundație, se transformă în fruct. – Din lat. ovarium, fr. ovaire.
OVÁR s.n. 1. (Biol.) Organ în care se formează celulele sexuale feminine. 2. (Bot.) Parte a pistilului unde se formează ovulele și care se transformă după fecundație în fruct. [Cf. fr. ovaire, lat. ovarium].
OVÁR s. n. 1. organ în care se formează celulele sexuale feminine; oofor. 2. parte bazală a pistilului unde se formează ovulele și care după fecundație se transformă în fruct. (< lat. ovarium, fr. ovaire)
*ovár n., pl. e (lat. științific ovarium). Zool. La vivipare și ovipare, locu unde se produc oŭăle. Bot. Partea unde se află semințele planteĭ, în josu pistiluluĭ.
ÓVĂR s.n. Stil de înot rapid pe o parte, care se execută cu sau fără scoaterea brațului deasupra apei. [< engl. over].