Toate definitiile

ORNITORÍNC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque.

ORNITORÍNC s.m. Mamifer din Australia, cu botul ca un cioc de rață și care se înmulțește prin ouă. [< fr. ornithorynque, cf. gr. ornis – pasăre, rynchos – cioc].

ORNITORÍNC s. m. mamifer ovipar semiacvatic din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rață, în Australia și Tasmania. (< fr. ornithorynque)

*ornitorínc m. (vgr. ornis, órnithos, pasăre, și rýghos, cĭoc, plisc). Zool. Un mamifer monotrem australian cu botu ca de rață și cu membrană de înotat la degete.

ornitorínc s. m, pl. ornitorínci