Toate definitiile

OPISTODÓM, opistodomuri, s. n. (Arhit.) Partea din spate a unui templu grecesc unde se păstrau obiectele de cult și tezaurul. – Din fr. opisthodome.

OPISTODÓM s.n. Partea din spate a unui templu grecesc pentru păstrarea obiectelor de cult și a tezaurului. [< fr. opisthodome, cf. gr. opisthen – în spate, domos – casă].

OPISTODÓM s. n. partea din spate a unui templu grecesc, pentru păstrarea obiectelor de cult și a tezaurului. (< fr. opisthodome)