Toate definitiile

NIVÉLĂ s. f. v. nivel (2).

NIVÉLĂ s. (TEHN.) 1. nivelmetru. 2. nivelă cu bulă de aer v. cumpănă.

NIVÉLĂ s.f. Instrument folosit pentru stabilirea poziției orizontale a suprafețelor sau a dreptelor. [< fr. nivelle].

NIVÉLĂ s. f. 1. instrument pentru verificarea orizontalității unei piese, mașini, instalații, a verticalității unui perete în curs de construcție. 2. (geol.) instrument pentru măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte. (< fr. nivelle)

!nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle

NIVELÁ, nivelez, vb. I. Tranz. A face să fie la același nivel; a realiza o suprafață plană. ♦ Fig. A pune pe același plan, a face să dispară diferențele; a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. – Din fr. niveler.

NIVELÁ vb. 1. a netezi, (înv. şi reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpşi. (A ~ suprafaţa unui obiect.) 2. v. făţui. 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. v. ori-zontaliza.

NIVELÁ vb. v. egaliza.

A se nivela ≠ a se denivela

NIVELÁ vb. I. 1. tr. A aduce (un teren) la același nivel; a îndrepta, a netezi. ♦ (Fig.) A pune pe același plan, a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. 2. refl. A ajunge la același nivel; a se egaliza. [< fr. niveler].

NIVELÁ vb. tr. 1. a aduce (un teren etc.) la același nivel; a netezi. 2. (fig.) a pune pe același plan, a egaliza. (< fr. niveler)

* niveléz v. tr. (fr. niveler). Măsor cu nivelu diferențele de înălțime între niște puncte: a nivela traseu probabil al uneĭ căĭ ferate. Netezesc un plan, îl fac orizontal saŭ aproape orizontal: a nivela terenu. Fig. Egalez, reduc la acelașĭ nivel: uniĭ par a regreta că nu pot nivela inteligențele.

nivelá (a ~) vb., ind prez. 3 niveleáză