Toate definitiile

NESIMȚITÓR, -OÁRE, nesimțitori, -oare, adj. 1. Căruia îi lipsește facultatea de a simți; care nu este înzestrat cu simțuri; p. ext. insensibil, nepăsător. ♦ Care nu mai simte, care se găsește în stare de nesimțire (1), de inconștiență; p. ext. mort. 2. Nesimțit² (1);- Ne- + simțitor.

NESIMŢITÓR adj. 1. v. insensibil. 2. v. nepăsător. 3. v. nesimţit. 4. indiferent, nepăsător, (fig.) surd. (A rămas ~ la rugăminţile mele.)

Nesimţitor ≠ sensibil

nesimțitór, -oare adj. Care nu simte. Apatic, indiferent, indolent, depins cu: a deveni nesimțitor la nenorocirĭ. Imposibil, grosolan: un mitocan nesimțitor.

nesimțitór adj. m., pl. nesimțitóri; f. sg. și pl. nesimțitoáre