Toate definitiile

NEREGULÁT, -Ă, neregulați, -te, adj. 1. Care constituie o abatere de la normă, de la forma obișnuită. ◊ Verb neregulat = verb care se abate de la flexiunea obișnuită, având forme proprii, specific. ♦ (Despre terenuri, drumuri) Accidentat. 2. Care este lipsit de regularitate, de simetrie, de uniformitate, de omogenitate. ♦ (Despre armate, trupe) Care este format din ostași cu instrucție neomogenă, nesistematică, constituiți în unități ocazionale, de luptă. ♦ (Despre climă, factori climaterici etc.) Variabil, instabil. – Ne- + regulat.

NEREGULÁT adj. 1. (livr.) iregular. (Corp geome-tric ~.) 2. nesimetric, neuniform, (înv.) necano-nisit. (Un desen, un motiv ~.) 3. v. accidentat. 4. instabil, nestabil, schimbător, variabil. (Vân-turi ~.)

Neregulat ≠ regulat

*iregulár, -ă adj. (mlat. irregularis). Care nu e regular, nu e simetric: poligon iregular, trăsăturĭ iregulare. Fără regulă, fără ordine, dezordonat: om iregular, vĭață iregulară. Gram. A căruĭ declinare saŭ conjugare se depărtează de regula generală: substantiv, verb iregular. Med. Puls iregular, ale căruĭ bătăĭ nu-s uniforme. Trupe iregulare, adunate și organizate în grabă ca să vie în ajutor armateĭ regulare. Adv. În mod iregular, fără regulă. – Ob., dar nu maĭ bine: neregulat.

* neregulár și -át, -ă adj. Fără regulă, iregular. – Adv. A plăti neregular.

neregulát adj. m., pl. nereguláți; f. neregulátă, pl. nereguláte