![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileNEPLÄ‚CÚT, -Ä‚, neplăcuÈ›i, -te, adj. Care nu este pe placul cuiva, care nu este convenabil, care nu corespunde gusturilor sau preferinÈ›elor cuiva, care cauzează o neplăcere; dezagreabil; p. ext. jenant, supărător. – Ne- + plăcut. NEPLÄ‚CÚT adj. 1. dezagreabil, supărător, (înv.) supărăcios. (O situaÅ£ie ~.) 2. v. incomod. 3. prost, rău, (înv.) slab. (I-a adus o veste ~.) 4. dezagreabil, (fig.) ingrat. (Are o sarcină ~.) 5. v. penibil. 6. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgraÅ£ios, greÅ£os, greu, infect, împuÅ£it, nesuferit, puturos, rău, respingător, scârbos, urât, răumirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilenÅ£ial, repugnant, repulsiv, (înv. ÅŸi pop.) scârnav, (înv.) scârbavnic, scârbelnic. (O duhoare ~.) 7. v. antipatic. 8. de-favorabil, nefavorabil, prost, rău, urât. (A făcut o impresie ~.) Neplăcut ≠gustos, plăcut * neplăcút, -ă adj. Care nu place, displăcut. Adv. A impresiona neplăcut. neplăcút (ne-plă-) adj. m., pl. neplăcúți; f. neplăcútă, pl. neplăcúte |