Toate definitiile

NECUGETÁRE, necugetări. s. f. Acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință. – Ne- + cugetare.

NECUGETÁRE s. v. imprudenţă.

Necugetare ≠ cugetare

necugetáre s. f., g.-d. art. necugetắrii; pl. necugetắri