Toate definitiile

MĂTURÁT s. n. Măturare. – V. mătura.

MĂTURÁT s. măturare, măturătură. (~ul şcolii.)

Măturat ≠ nemăturat

măturát s. n.

MATURÁ, maturez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) maturiza. – Din it. maturare, germ. maturieren.

MATURÁ vb. I. tr., refl. A (se) maturiza. [< it. maturare, cf. germ. maturieren].