Toate definitiile

SÂNGE MOHORÂT s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.

MOHORÎ, mohorăsc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) colora în roșu (-închis) sau, p. gener., într-o culoare închisă; a (se) închide la culoare. 2. Fig. A (se) posomorî, a (se) întrista. – Din mohor.

MOHORÎ vb. 1. v. înnora. 2. v. strica. 3. v. încrunta.

MOHORÎ vb. v. întrista, mâhni, posomorî.

A (se) mohorî ≠ a (se) învoioşa

mohorắsc, a -î́ v. tr. (d. mohorît). Posomorăsc, cătrănesc, întunec, întristez. V. refl. Călugăriĭ s´aŭ mohorît auzind. – Vechĭ și mohorîțesc.

mohor'î (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mohorắsc, imperf. 3 sg. mohorá, perf. s. 3 sg. mohor'î, 3 pl. mohorấră; conj. prez. 3 să mohoráscă; ger. mohorấnd; part. mohorất