Toate definitiile

MANETÓN, manetoane, s. n. (Mec.) Fus al unui arbore cotit, pe care se articulează capul bielei. – Din fr. maneton.

MANETÓN s.n. (Tehn.) Fusul brațului unui arbore cotit, pe care se articulează capul bielei. [< fr. maneton].

MANETÓN s. n. fusul brațului unui arbore cotit, pe care se montează capul bielei. (< fr. maneton)

manetón s. n., pl. manetoáne