Toate definitiile

MALÍGN, -Ă, maligni, -e, adj. (Despre boli) De natură gravă, foarte primejdios. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă. Pustulă malignă = dalac. ♦ (Rar.) Înclinat spre rău, care face rău. [Var.: (înv.) malín, -ă adj.] – Din lat. malignus. Cf. fr. malin.

MALÍGN adj. 1. v. incurabil. 2. grav, greu, periculos, primejdios, serios, (rar) sever, (fam.) urât. (O boală ~; o formă ~ a bolii.)

MALÍGN adj. v. răutăcios.

Malign ≠ benign

MALÍGN, -Ă adj. (Despre boli; op. benign) Grav, periculos, primejdios. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă; pustulă malignă = antrax. ♦ (Rar) Înclinat spre rău. [< lat. malignus, cf. fr. maligne].

PUSTULĂ MALÍGNĂ s. v. antrax.

MALÍGN, -Ă adj. (despre boli, procese patologice) de natură gravă. ◊ (fig.) rău, cu influență vătămătoare. (< fr. maligne, lat. malignus)

*malígn, -ă adj. (lat. malignus, d. malus, răŭ. V. benign). Grav, periculos, vătămător, vorbind de boale [!]: dalacu se numește și „pustulă malignă”. Adv. În mod malign.

malígn adj. m., pl. malígni; f. malígnă, pl. malígne