Toate definitiile

MACERAȚIÚNE s.f. v. macerație.

*macerațiúne f. (lat. macerátio, -ónis). Acțiunea de a macera o subtunță, infuziune cu apă rece. Pin [!] ext. Curățirea lentă a fonteĭ topite lăsate în liniște. Fig. Mortificațiune, chinuirea corpuluĭ crezînd că asta îĭ place luĭ Dumnezeŭ. – Și -áție și -áre.