Toate definitiile

LĂTURÁȘ, -Ă, lăturași, -e, adj. 1. (Despre cai; adesea substantivat) Înhămat în afara hulubelor, la dreapta sau la stânga cailor dintre hulube. 2. (Rar) Lăturalnic, dosnic. – Latură + suf. -aș.

LĂTURÁŞ adj. v. ascuns, dosit, dosnic, ferit, izolat, lăturalnic, retras, singuratic, tainic, tăinuit.

LĂTURÁŞ s. (înv. şi reg.) prăştiaş, (reg.) cetlăiaş, prăştier. (~ este calul înhămat în afara hulubelor.)

LĂTURÁŞ s. v. cotoc, fofează, strajă.

lăturáș, -ă adj. și s. (d. lature). Lateral: cal lăturaș (la praștie, în ceatlăŭ saŭ în stînga alăturĭ de șeŭaș), uliță lăturașă, rudă lăturașă. Adjacent, limitrof.

lăturáș (înv.) adj. m., s. m., pl. lăturáși; adj. f. lăturáșă, art. lăturáșa, pl. lăturáșe