Toate definitiile

LÂNCEZEÁLĂ s. f. Stare de moleșeală trupească și sufletească; toropeală, lâncezire. ♦ Fig. Lipsă de activitate; stagnare. – Lâncezi + suf. -eală.

LÂNCEZEÁLĂ s. 1. lâncezire, moleşeală, moleşire, toropeală, toropire, (franţuzism rar) torpoare, (Munt. şi Olt.) târomeală. (Stare de ~.) 2. v. stag-nare.

lîncezeálă f., pl. elĭ. Starea ființeĭ care lîncezește.

lâncezeálă s. f., g.-d. art. lâncezélii