Toate definitiile

LUMINÍȚĂ, luminițe, s. f. 1. Diminutiv al lui lumină. 2. (Pop.) Lumânare mică. 3. Plantă meliferă, cu tulpina dreaptă, înaltă, cu frunze alterne și cu flori mari, mirositoare, de culoare galbenă (Oenothera biennis). – Lumină + suf. -iță.

LUMINÍŢĂ s. (BOT.; Oenothera biennis) (reg.) iarba-asinului.

luminíță f., pl. e. Lumină mică. Lumină, un pește. O plantă erbacee sălbatică cu florĭ marĭ galbene, cu fructe capsulare, originară din America de Nord (oenothéra [saŭ ónagra] biénnis).

luminíță s. f., g.-d. art. luminíței; pl. luminíțe