Toate definitiile

LUMINÍȘ, luminișuri, s. n. 1. Suprafață fără arbori în cuprinsul unei păduri; poiană, colnic. 2. Porțiune de cer senin. ♦ Pata de lumină. 3. (Rar) Lumină (I 1). – Lumină + suf. -iș.

LUMINÍŞ s. v. poiană.

luminíș n., pl. urĭ. Poĭană, loc luminos într´o pădure. V. lucină.

luminíș s. n., pl. luminíșuri