Toate definitiile
LAVOÁR, lavoare, s. n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. – Din fr. lavoir.
LAVOÁR s. 1. v. chiuvetă. 2. v. spălător.
LAVOÁR s.n. Mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat. [Pron. -a-voar, pl. -re, -ruri. / < fr. lavoir].
LAVOÁR s. n. mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat; lavabou (1). (< fr. lavoir)
*lavabó și lavoár n., pl. e (fr. lavabo, mobila la care te spelĭ și lavoir, locu unde spală femeile la rîŭ). Barb. Spălător (mobila saŭ camera).
*lavoár, V. lavabo.
lavoár (-voar) s. n., pl. lavoáre
LAVOÁR s. 1. v. chiuvetă. 2. v. spălător.
LAVOÁR s. n. mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat; lavabou (1). (< fr. lavoir)
LAVOÁR s.n. Mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat. [Pron. -a-voar, pl. -re, -ruri. / < fr. lavoir].