Toate definitiile

lápoviță (-țe), s. f. – Ploaie amestecată cu zăpadă. – Mr. lăpuviță. Bg., sb. lapovica (Cihac, II, 165; Conev 38).

LÁPOVIȚĂ s. f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p. ext. zăpadă apoasă. – Din bg., scr. lapavica.

LÁPOVIŢĂ s. (MET.) fleaşcă, fleşcăială, fleşcăraie, zloată, (Transilv.) şlepoiţă.

lápoviță f., pl. e (bg. sîrb. lapavica, id. Rudă cu hîlpav, fleșcăi, pleoscăi). Ploaĭe cu zăpadă, sloată.

lápoviță s. f., g.-d. art. lápoviței

LAPOVIȚÁ, pers. 3 lapovițează, vb. I. Intranz. impers. A cădea ploaie amestecată cu zăpadă. – Din lapoviță.