Toate definitiile

JALUZEÁ, jaluzele, s. f. (De obicei la pl.) Un fel de stor alcătuit din lamele subțiri de lemn, de aluminiu, de material plastic etc., așezate paralel și orizontal pe două chingi sau lănțișoare în așa fel încât, atunci când sunt trase în jos, să împiedice pătrunderea luminii în încăperi; persiană. – După fr. jalousie.

JALUZEÁ s. persiană, rulou, stor, (rar) roletă. (Fereastră cu ~ele.)

JALUZÉA s.f. (De obicei la pl.) Stor confecționat din șipci așezate în așa fel încât să se poată strânge sau desface după trebuință. [Pl. -ele, -zii. / < fr. jalousie].

JALUZÉA s. f. (pl.) 1. stor din șipci care se pot strânge sau desface după trebuință. 2. dispozitiv montat în fața lentilei unui proiector pentru reducerea fluxului luminos. (< fr. jalousie)

* jaluzíe f. (fr. jalousie. V. gelozie). Un fel de perdea compusă din speteze din dosu cărora poțĭ vedea fără să fii văzut. – Ob. jaluzea f., pl. ele. V. persiană, stor.

jaluzeá s. f., art. jaluzeáua, g.-d. art. jaluzélei; pl. jaluzéle, art. jaluzélele