Toate definitiile

ISCĂLÍRE, iscăliri, s. f. Acțiunea de a (se) iscăli și rezultatul ei. – V. iscăli.

ISCĂLÍRE s. iscălit, semnare, subscriere, (rar) subsemnare. (~ unui act.)

iscălíre s. f., g.-d. art. iscălírii; pl. iscălíri