![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileIRAȚIONÁL, -Ă, iraționali, -e, adj. 1. Care nu se conduce după gândirea logică, care nu e rațional, care este fără judecată, nerațional; contrar rațiunii. 2. (Mat.; în sintagmele) Număr irațional = număr real care nu se poate reprezenta printr-un raport între două numere întregi. Ecuație (sau expresie etc.) irațională = ecuație (sau expresie etc.) care conține atât puterile întregi, cât și puterile fracționare ale elementelor ei. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. irrationnel, lat. irrationalis. IRAŢIONÁL adj. v. absurd, ilogic, nelogic, neraţional, stupid. Iraţional ≠ raţional IRAȚIONÁL, -Ă adj. Împotriva gândirii logice, contrar logicii; nerațional. ♦ (Mat.) Număr irațional = număr care nu este egal cu câtul nici unei perechi de numere întregi; ecuație irațională = ecuație a cărei necunoscută intră sub un radical. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. irrationnel, lat. irrationalis]. IRAȚIONÁL, -Ă adj. 1. care este împotriva gândirii logice, contrar rațiunii. 2. (mat.) număr ~ = număr real care nu este egal cu câtul nici unei perechi de numere întregi; ecuație ~ă = ecuație a cărei necunoscută intră sub un radical. (< fr. irrationnel, lat. irrationalis) *iraționál, -ă adj. (lat. irrationalis). Contrar rațiuniĭ: purtare irațională. Mat. Se zice despre cantitățile care n´aŭ nicĭ o măsură comună cu unitatea, ca rădăcinile numerelor care nu-s pătrate perfecte. Adv. În mod irațional. iraționál (-ți-o-) adj. m., pl. iraționáli; f. iraționálă, pl. iraționále |