Toate definitiile

HIPOTIPÓZĂ, hipotipoze, s. f. Figură de stil care sugerează imagini vizuale foarte vii. [Var.: ipotipóză s. f.] – Din fr. hypotypose.

HIPOTIPÓZĂ s.f. Figură de stil constând în zugrăvirea vie, printr-o acumulare de epitete, a unei întâmplări. [Var. ipotipoză s.f. / < fr. hypotypose, cf. gr. hypo – sub, typoo – a fasona].

IPOTIPÓZĂ, ipotipoze, s. f. V. hipotipoză.

IPOTIPÓZĂ s.f. v. hipotipoză.

*ipotipóză f., pl. e (vgr. ῾ypotýposis, d. ῾ypó, dedesupt [!], și týpos, tip, figură). Ret. Figura pin [!] care se descriŭ lucrurile așa de bine, în cît [!] ți se pare că le vezĭ. V. retorică.