Toate definitiile

IPERÍTĂ s. f. Substanță toxică vezicantă, cu aspect de lichid uleios, folosită ca armă chimică în primul război mondial. [Var.: hiperítă s. f.] – Din fr. ypérite.

IPERÍTĂ s.f. Substanță toxică vezicantă, foarte persistentă, cu miros de muștar. [Var. hiperită s.f. / < fr. ypérite].

IPERÍTĂ s. f. substanță toxică, sulfură de etil diclorată, foarte persistentă, cu miros de usturoi sau muștar. (< fr. ypérite)

iperítă s. f., g.-d. art. iperítei

IPERITÁ vb. I. tr. A infecta cu iperită. [< fr. ypériter].

IPERITÁ vb. tr. a infecta cu iperită. (< fr. ypériter)