Toate definitiile
INVOLÚCRU, involucre, s. n. (Bot.) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe. 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ. – Din fr. involucre, lat. involucrum.
INVOLÚCRU s.n. (Bot.) 1. Totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. 2. Lamă care învelește pălăria unor ciuperci înainte de a ieși din pământ. [< fr. involucre, cf. lat. involucrum – învelitoare].
INVOLÚCRU s. n. 1. totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. 2. membrană care învelește pălăria unor ciuperci înainte de a ieși din pământ. (< fr. involucre, lat. involucrum)
*involúcru n., pl. e (lat. in-volucrum, d. in-vólvere, a învălătuci. V. boltă). Învăliș [!]. Bot. Reunirea bracteilor la baza uneĭ florĭ, și maĭ ales a uneĭ umbele orĭ capitul.