Toate definitiile

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a realizat o invenție (1); inventar. – Inventa + suf. -tor (după fr. inventeur).

INVENTATÓR s. (rar) născocitor, plăsmuitor, (înv.) aflător, inventor, izvoditor. (~ul telefoniei.)

INVENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Creator al unei invenții. [< inventa + -tor].

INVENTATÓR, -OÁRE s. m. f. creator al unei invenții. (< inventa + -tor)

*inventatór, -oáre s. (d. inventez). Care inventează: inventatoru prafuluĭ de pușcă nu e știut.

inventatór s. m., pl. inventatóri