Toate definitiile

INVADÁ, invadez, vb. I. Tranz. 1. A intra prin violență (și cu mari forțe) pe un teritoriu străin (pustiind, prădând); a cotropi, a năpădi. ♦ Fig. A pune stăpânire pe...; a cuprinde, a copleși. 2. (Despre plante și animale dăunătoare sau parazite) A apărea undeva rapid și masiv (producând mari pagube sau neajunsuri); a năpădi. – Din lat., it. invadere.

INVADÁ vb. v. cotropi.

INVADÁ vb. I. tr. A năvăli asupra unei țări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi. ♦ (Fig.) A cuprinde; a acoperi. [Cf. lat., it. invadere].

INVADÁ vb. tr. 1. a năvăli asupra unei țări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi. 2. (fig.) a cuprinde. (< it., lat. invadere)

*invadéz v. intr. (d. lat. in-vádere, fr. envahir. V. evadez). Năvălesc, intru violent: Tătariĭ aŭ invadat în Moldova. V. tr. Inund, năpădesc: Tătariĭ aŭ invadat Moldova. Inund, inec [!], acoper [!]: bălăriile aŭ inundat grădina, apele cîmpia.

invadá (a ~) vb., ind. prez. 3 invadeáză