Toate definitiile

ILUMINÁ, iluminez, vb. I. 1. Tranz. A (produce și a) răspândi lumină (artificială) într-o încăpere, pe o stradă etc. 2. Refl. Fig. (Despre față, ochi etc. sau despre oameni) A străluci de bucurie, de mulțumire etc.; a se bucura, a se înveseli. – Din fr. illuminer, lat. illuminare.

ILUMINÁ vb. I. 1. tr. A lumina puternic (în scop decorativ). 2. refl. (Fig.) A se înviora, a se lumina la față; a se înveseli. [< fr. illuminer, lat., it. illuminare].

ILUMINÁ vb. I. tr. a lumina puternic (decorativ). II. refl. (fig.; despre față, ochi etc.) a străluci de bucurie. (< fr. illuminer, lat. illuminare)

*iluminéz v. tr. (lat. illúmino, -áre). Răspîndesc lumină peste ceva. Așez luminile simetric la o sărbare [!]. Fig. Luminez sufletu (inteligența).

iluminá (a ~) vb., ind. prez. 3 ilumineáză