Toate definitiile

ififlíu (ififlíe), adj. – Lefter, fără un ban. – Tc. hafifli „ușor”, cf. afif (DAR).

IFIFLÍU, -ÍE, ififlii, adj. (Reg. și fam.) Care a rămas fără nici un ban; lefter. – Din tc. hafifli „ușor”.

IFIFLÍU adj. v. lefter.

ififlíŭ, -e adj. (turc. hafifli. V. afif). Munt. Fam. Afif, rămas fără banĭ: am rămas ififliŭ, cu punga ififlie.

ififlíu (reg.) (-fi-fliu) adj. m., f. ififlíe; pl. m. și f. ififlíi