Toate definitiile

GENERALIZÁ, generalizez, vb. I. 1. Tranz. A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune; a extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă. 2. Tranz. și refl. A face să fie sau a deveni general²; a (se) extinde sfera de aplicare. ♦ Refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organ sau organism. ♦ Tranz. A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situație ca fiind generală. – Din fr. généraliser.

GENERALIZÁ vb. (rar) a universaliza. (A ~ unele constatări particulare.)

A generaliza ≠ a particulariza

GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. A da o formulare sau o expresie sintetică, generală; (fil.) a efectua procesul logic de trecere de la singular sau particular la general. 2. A aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. ♦ refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organism. [Cf. fr. généraliser, it. generalizzare].

GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. a da o formulare sintetică, generală; (log.) a efectua procesul de generalizare. 2. a aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. II. refl. (despre boli) a se extinde în întregul organism. (< fr. généraliser)

*generalizéz v. tr. (d. general; fr. généraliser). Fac general un lucru, întind peste tot: a generaliza o deciziune. V. refl. Această modă s´a generalizat.

generalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 generalizeáză