Toate definitiile

FĂCĂLUÍT¹ s. n. (Reg.) Faptul de a făcălui. – V. făcălui.

FĂCĂLUÍT², -Ă, făcăluiți, -te, adj. (Reg.; despre unele legume fierte) Zdrobit, frecat, făcut piure. – V. făcălui.

FĂCĂLUÍT adj. bătut, frecat, sleit, (reg.) râşnit, zolit. (Fasole ~.)

făcăluít (reg.) s. n.