Toate definitiile

FURTÚN, furtunuri, s. n. Tub flexibil confecționat din material textil, cauciuc, material plastic etc., care servește la transportul, pe distanță mică, al gazelor sau al lichidelor. – Din tc. hortum.

FURTÚN s. (prin Transilv.) şloag, (înv.) tulumbă. (~ de apă.)

furtún (furtúnuri), s. n. – Tub flexibil pentru udat. – Var. (înv.) hurtum, hortum. Mr. fortumă. Tc. hortum (Scriban, Arhiva, 1912). Apare în sec. XVIII (Cantemir), cu sensul de „trompă de elefant”. Cf. bg. ortuma.

furtún, V. hurtum.

hurtúm n., pl. urĭ și e (din maĭ vechĭu hortum, trompă de elefant, d. turc. ar. hortum, trompă, tulumbă). Tulumbă. – Ob. furtún (infl. de furtună).

furtún s. n., pl. furtúnuri