Toate definitiile

FRUCT, fructe, s. n. 1. Produs care apare și se dezvoltă din pistilul unei flori fecundate și care conține semințele. ◊ Fructe zaharate (sau zaharisite) = fructe întregi sau părți de fructe sau de plante îmbibate cu sirop de zahăr și cu glucoză și acoperite, de obicei, cu o crustă de zahăr. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană. 3. Fig. Produs, profit, rezultat material sau moral al unei acțiuni, al unei activități sau al unei situații; rod. [Var.: frúctă s. f.] – Din lat. fructus.

FRUCT s. (BOT.) poamă, rod, (Mold.) poricale (pl.), (înv.) plod. (Arbore cu multe ~.)

FRUCT s.n. 1. Ansamblul organelor vegetale care se dezvoltă după fecundația unei flori și care conțin semințele plantei respective; poamă, rod. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană; rod. 3. Produs, profit, rezultatul material sau moral al unei acțiuni etc.; beneficiu. ♦ (Fig.) Operă, rezultat al unor străduințe, al muncii etc. 4. (Constr.) Înclinare a zidului exterior, datorită diferenței de grosime dintre partea inferioară și cea superioară a acestuia. [< lat. fructus].

fruct (frúcte), s. n. – Produs care apare din floare, rod. Lat. fructus (sec. XIX). Este dublet al lui frupt. – Der. fructar, s. m. (persoană care vinde fructe); fructărie, s. f. (prăvălie unde se vînd fructe); fructifer, adj., din fr.; fructuos, adj., din fr.; fructifica, vb. (a folosi), din lat. fructificare (sec. XIX); infructuos, adj., din fr.

FRUCT s. n. 1. organ vegetal care se dezvoltă din ovarul fecundat, conținând semințele plantei respective; poamă, rod. 2. produs, profit, rezultatul unei acțiuni etc.; beneficiu. ◊ (fig.) rezultat al unor străduințe, al muncii etc. 3. înclinare față de verticală a feței văzute a unui element de construcție. (< lat. fructus)

*fruct n., pl. e (lat. fructus. V. frupt, frugal, uzufruct). Poamă, rod (măr, pară, portocală ș. a.). Orĭ-ce rod (sămînță) de plantă. Fals frupt. Pl. Rezultat (bun saŭ răŭ): fructu munciĭ, leniĭ.

fruct s. n., pl. frúcte