Toate definitiile

FÓȘNET, foșnete, s. n. Sunet ușor produs de mișcarea sau de frecarea frunzelor, a mătăsii, a hârtiei etc.; foșnire, foșnitură, freamăt. ♦ Susur. – Foșni + suf. -et.

FÓŞNET s. 1. fâşâit, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, şoaptă, şopot, (rar) şoşet. (~ul frunzelor.) 2. v. fâşâit.

fóșnet n., pl. e. Rezultatu foșniriĭ: aud foșnetu plopilor.

fóșnet s. n., pl. fóșnete